Connect with us

Cum si de ce am petrecut 3 zile la Cantacuzino Resort

Life Things

Cum si de ce am petrecut 3 zile la Cantacuzino Resort

Litiaza biliara este motivul sejurului meu de 3 zile la Spitalul Clinic Dr. I. Cantacuzino. Depistat in urma cu un an, un „nesemnificativ” calcul de 14 mm, m-a trimis direct la inevitabila operatie laparoscopica

3 zile la cantacuzino resort

Este o experienta de viata pe care vreau s-o povestesc cu lux de amanunte in speranta ca fiecare dintre voi veti extrage esenta.

Sa povestim despre Litiaza mea, draga de ea, care m-a adus aci pentru ca mi-a placut cu grasimile, cu prajelile, cu maionezele numa’ cu de astea nerecomandate oamenilor cu scaun la cap, dar bine ca mi-a placut si cu sportul!

Dupa ce vineri, cu 3 zile inainte de internare, strabat 10 Km la Full Moon Run, cu martori :), luni ma prezint ca un copil cuminte, cum ma stiti, la Cantacuzino Resort. Imi place sa-i spun asa pentru ca acolo conditiile de tratament si gazduire sunt cu mult peste alte spitale, pentru ca acolo sunt manageri care stiu sa struneasca o institutie spitaliceasca, stiu sa se poarte cu pacientii, stiu si vor.

Ziua de dinainte
Se intocmesc si semneaza acte, intra in actiune si complet neutilul card de sanatate si al sau buclucas pin.
Urmeaza cateva analize indispensabile si gata, de la ora 12 sta baiatul in salon si se prepara el mental pentru „cutitul” ce va sa vie a doua zi dimineata.

Undeva pe la ora 15, intra in salon un cadru medical, o doamna, in halat verde: „Tu esti Edi, da? Sa nu-ti fie teama pentru ca nu e cazul, frica nu e buna de nimic„. Dupa continuarea discutiei, ma mai linistesc si simt ca voi mai avea un alt prieten in blocul operator, fara sa stiu cine este de fapt.
Dupa ce pleaca aflu de la colegul de salon ca este dr. anestezist Mirela Iaciu. Bun, deci o persoana care stie sa lucreze foarte bine cu psihicul pacientului.

Timpul trece greu, plimbarile prin curte si pe holuri incep sa-si mareasca frecventa. Frica bat-o vina.

Noaptea de dinainte
Cine sa doarma in 10 reprize a cate 10-15 minute? Ghici.

THE DAY
Dupa vizita staff-ului medical condus de dr. Catrina, incep pregatirile pentru acel moment. Gata pregatit, Tecsan fierbe si se tot plimba pe holuri, parca ii venea sa fuga din spital nebunului.

Hop! Apare brancardierul si, pe un ton impunator, zice: „Pai ce facem dom’le, crezi ca alerg asa toata ziua dupa tine?” Evident era o gluma, dar pentru mine, in acea stare, a fost prima faza a anesteziei.
Ma conduce catre locul in care n-am mai apucat sa vad cat de intense erau luminitele alea multe de deasupra si ma prezinta: „Dansul este dl Tecsan„.

9:30. Urmeaza pregatirea si de aici va mai pot spune doar ca-mi aduc aminte cand a intrat „soarele”. Imediat dupa ce a venit in sala dna dr. Mirela Iaciu, cineva din staff, spune: „Uau ce s-a luminat cand ati aparut, parca a vazut soarele„. A ba da, mai era ceva, simt un flux puternic ce vine din branula, era anestezicul si…

Terapie intensiva
11:15. Tecsan se trezeste repede, dar nu pentru ca ar fi el vreun zmeu ci pentru ca anestezia totala a durat exact atat cat a fost nevoie. Imediat o simt, o vad, o aud pe Simona, sotia mea. A bun, deci totul este ok, hai sa mergem acasa… ha ha ce glumet, ma retin firele, cablurile, drena de pe langa mine, de prin mine, de peste tot.

Dupa inca putin somn, firele se raresc si parca sunt un pic mai independent. Incepand sa butonez la telefon, apare, din nou, dr. Iaciu si aud: „Pe cine suni, Edi? Nu te mai stradui ca am telefonul inchis.” Era o indirecta mica, din care am inteles ca telefonul n-are ce cauta la mine. Il inchid imediat.

Mai stam putin de vorba si inainte sa plece: „Apropos, stii ca mi se spune Iosefini. Cica te adorm de nu te vezi si te trezesti cand vreau, dar vorbeste lumea„.

Ziua de dupa
Calma… somnolenta persista, sunt transferat deja in salon. Ma mai trezesc din cand in cand, incep sa merg, greu, dar merg. Peste putin timp ies in curtea spitalului, totul functioneaza in parametri normali si revenirea este conforma.

Externarea
Simpla, rapida. La 48 de ore de la operatie sunt gata de trimis acasa, se intampla in jurul orei 10:30.
Asa se incheie cele cateva zile de „concediu” petrecute la Cantacuzino Resort.

In toata aceasta perioada, am remarcat modestia deosebita a dr. Eduard Catrina, cel care a avut grija ca totul sa decurga in cele mai bune conditii fara alte interventii din exterior, fara sa ne cunoastem… ci pur si simplu, pentru ca asa considera normal si… asa procedeaza.

Si trebuie sa mai mentionez o domnisoara doctor, cum o apelau colegii. Andra Andreescu, un medic bine pregatit, este omul care mi-a povestit inainte si dupa operatie, in detaliu, ce si cand se intampla, ce trebuie sa fac dupa externare.

De acum, un regim alimentar finut cu supite 🙂 si alte ceaiuri, iaurturi etc, iar dupa o saptamana intram pe solide, DAR cu evitarea anumitor preparate mentionate chiar la inceputul povestii. O luna de repaus sportiv si gata, reintru in circuit complet refacut.

Dupa cele 3 zile petrecute in Spitalul Clinic Ioan Cantacuzino, va recomand sa nu lasati simptomele sa mearga prea departe!

Multumesc doctore Eduard Catrina! Multumesc doamnei Doctor Mirela Iaciu! Multumesc Andra Andreescu!
Si cu toate astea, stiti ceva? Nu mai vreau sa ajung acolo si nici intr-un alt spital niciodata… niciodata, ceea ce va doresc si voua.

Continue Reading
You may also like...

Fac intotdeauna doar ce-mi place. Online, sport, studiez oamenii, exagerez cu sinceritatea. Sunt un pic altfel, doar un pic, aici nu ma dau in stamba :).

Click to comment

Poți comenta, azi e free, pe bune :)

More in Life Things

Optimizeaza-ti textul

Zoom in Regular Zoom out

Recomand cu placere

Proiecte

Cele mai noi articole

To Top